agonia
francais

v3
 

Agonia.Net | Règles | Mission Contact | Inscris-toi
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textes du même auteur


Traductions de ce texte
0

 Les commentaires des membres


print e-mail
Visualisations: 2558 .



Ceasul
poèmes [ Visual ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
par [Thecce ]

2004-03-22  | [Ce texte devrait être lu en romana]    | 



Ceasul

Undeva, la marginea unei idei,
Eu stau si scriu poeme închegate
În depărtări.
Și pe sub mine trec vuind anii,
Și dincolo de mine se aud hăulind vijeliile,
Iar eu stau pironit cu ochii pe o cruce
Care e mai degrabă un cadran imens de ceas.

Aș fugi din cercul care începe să se învârtă cu mine,
AÈ™ pleca dintre limbile enorme,
Dar mă dor groaznic mâinile
Și coastele mă sfâșie.

Și mama, unde e mama?
Să mă tângui, să mă doară, să urlu…?
Și tata…?
Cu tata de mult am încheiat socotelile,
Ca între bărbați am vorbit
Și am ajuns la concluzia
Că altfel nu se poate.
Acum aștept să apună soarele,
Și parcă azi soarele apune prea devreme, sau prea târziu,
si mă pierd la un moment dat și
nu mă mai știu,
Și mă rog Tatălui pentru ei și uit…
Parcă mă întunec dar mă și înlumin,
parcă stau să mă trezesc sau
să mă nasc:


și deodată
nu mai am mamă,
și deodată, nu mai am frați,
și deodată sunt curat de tot ce eram.
Și mă înalț și sunt sub mine mulțimi îngenuncheate
și eu le spun să nu se teamă,
să plece acasă că nu e nimic nemaipomenit
e doar fiziologia vieții
și a morții.
Si la poalele ceasului e o femeie,
Ce jelește
Ce nu uită și nu iartă.
O sfântă a durerii, a deznădejdii,
O sfântă a morții, pentru
ÃŽnviere.
Nu îi vine să creadă, m-ar atinge și ea ca și ceilalți toți,
nu Poate să creadă.
Femeia din ea nu poate,
Mama din ea nu poate,
Omul din ea nu poate,
Deși sfânta știe.

Și sub cadranul înnegrit de sânge,
Sub acele înroșite de pe fruntea mea,
Se cocoșează gârbov timpul,
Încremenit într-o lupă de cruce.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La maison de la litérature poezii
poezii
poezii  Recherche  Agonia.Net  

La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politique de publication et confidetialité

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites! .