Cuvinte îndelung interzise
construiesc pe buzele mele,
cu duritatea cristalului
canioane până la stele.

Cât exist, o să-ți spun:
nu ești singurul nebun
ce tremură egoist
sub umbre de nori reci
târâte insensibil de melci
pe capacul sicriului albastru.

Are sens să polemizăm?
Clipele toarnă insidios lavă
peste așteptări expirate
peste vise exilate vocativ
cu indiferență de melc trist.

29 mai 2001


Din volumul "Sacrificiul mirării", apărut 8 martie 2002, editura Pro Transilvania