nu sunt eu acela să împătur pudoarea în foi de ziar
am mâna stânga legata de cuptorul de pâine
picioarele în cocă frământă
mă nască
pe gene muguri de rouă
cu iz de fetească
urechile-mi țipă
un cântec acru de pahar
mă las la vedere
anatomia mea e pură
coastele toate
una pierdută pe muntele acela
acolo Te căutam și am lăsat un semn
cu mâna dreaptă
mă sprijin pe-o scorță de carte
înfipt adânc în anatomia mea
toată