noapte. in pielea ta
somnul viseaza lumile tale,
imparatii de lumina subtire
cu sprancene ingemanate de gand
cu fantani din care paseste apa
pe cai innegrite de viata

-iti priveam somnul
visul ti-l strecurai intre noi-

pe vremea aceea
inca mai tremuram de ispita
si-mi numaram Moartea
cu unghiile sfaramate
de gene

soarele ne era pielea.

e noapte si soarele l-am uitat
nu mai invie
din ibricul in care smoleste
cu ropot cafeaua
e uitat, e uitat
si crucea-mi topeste in gene.