agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Au pied du grand chêne ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-02-01 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Omu-și scaldă-n infinit știința
Stropindu-și în zadar dorința Cu sudori, din neputința De-atinge cei doi sori: Realul viitorului târziu Ce surprinde-a minții cale Cu-al său vis pur,auriu Ori, coșmar vag, cenușiu. Nevăzutul, ca o ființă rară Pe tărâmuri nesfârșite-aleargă, Definind umanul "a simți" Făr-de care n-am mai fi. Dar, chiar și cel ce nu cuvântă Gângurind, ca prin miracol Poate simți deja trăită Clipa vie, mult dorită. Viitorul, deci, devine Realul viu, desăvârșit Prin speranța roditoare Din preștiinți doveditoare Nevăzutul se preschiimbă, Dând orbire ochilor, Căci dovada evidentă E deasupra ființelor. Prin el,deci, omul viu trăiește Căci, așa doar reușește Să uneasc-a firii inimi Cu Cel ce însuși Este.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité