Sunt un bețiv și doar puțin poetic
Îmi place vinul fiert cu scorțișoară
Tăria siderală mă doboară
Precum o vodkă ce-ți dă puls eretic

Ori, dimpotrivă, firea-n ceruri zboară.
Pe ochiul minții am cusut un petic
Și sufletul l-am încuiat emetic.
Mă las uitării oare-a câta oară...

Sunt tot ce nu-ți dorești a fi vreodată
Sunt un titan pierdut în băutură
Imaginea-mi e de sicriu redată,

Mormântul mă așteaptă ca o gură
Deschisă, hrana a primi. N-am plată
Să-nviu umanu-mi. Iadul mă conjură.