S-a răcit demult amorul
Ce nemuritor era,
Inima ta și-a luat zborul
De lângă inima mea.

Și visele dispar încetișor
Căci sunt amare.
Florile de la al nostru loc`șor
S-au ofilit în zare!

Și salcia s-a înclinat
Rănile adânci sunt de vină.
A sfârșit dar n-a uitat
Demult, amorul, ce suspină!

Grămezi de umbre
S-au abătut în cale,
Iar în mine pătrunde
Un sentiment de jale!

Demult și totuși parcă ieri
Tu îmi duceai dorul.
Mă visai în multe seri
Dar s-a răcit amorul...