ma chema spre nu-stiu-unde,
eu nu stiu limba lui de lemn,
de aluminiu si stejar batran...

sunt prea ranit sa pot gandi macar
ca fluturi albi imi pot gasi brelocul
si cheile de la acel castel desprinse,
numit poate dragoste, poate nenoroc...

cu ce ma scot eu oare? daca
din dobitoci si sani de corectat azur
te am ascuns in ochiul drept de promoroaca?
eu nu gasesc cuvinte literelor moarte
sa le marit
sa le sughit
cu ultimul dinte,cu ultimul nit...