Mă scufund ușor
în cenușa propriilor
cuvinte
și tac.
Ninge cu clipe uitate
și ning visele mele
printre flori de cireÈ™...
Plouă cu lacrimi
și plâng tristețile tale
printre picuri de rouă...
Ninge cu îngeri
și ning aripile noastre
dincolo de răsăritul
ascuns de marea
ochilor tăi...
Mă pierd ușor
la hotarul dintre iarnă
și primăvară
pe tărâmul niciuneia
Și nu mai știu
dacă sunt eu
sau tu
sau noi...