mișa miaună se întinde
galben
îmi mănâncă din ochi ca dintr-o înghețată

ziua se comprimă
ziua se dilată
mișa îi pierde numărul
ca nisipul printre degete

așa că întoarce pe dos distanțele
deschide închide cărți
pune etichete pe spațiul personal
ridică întrebările le înalță ca pe niște pereți
cu râvnă
fără grabă
ca și cum mi-ar cuprinde o casă

mișa pronunță cuvinte ciudat până
le răstorn sau le uit
se agață așa cum
îmi ține sânii
se fac mici și mai mici
în intenții vinovate




mișa zornăie
aici
ora exactă





photo by Christian Coigny