Către marginile ude


Ușor mi se ridică voalul de cer
Și serafimii îmi cântă doliu,
Singur în fața lumii stau
Ca un orfan de aripi crude,
Așteptând să treacă trenul
Care are să mă ducă
Nu știu… unde…

Marea mi-a înghițit pumnul de iubiri
Și pământul trupu-mi suge,
Doar iubita cu ceasuri gri
Crucea ușor, ușor mi-o duce…
Către marginile ude.