Se-nvârte roata prea repede,
se-nvârte
și ne desparte, și ne împrăștie,
și ne-ndeasă în straturi de umbre,
în liniștea unor margini.
Sângele transformat în praf
se-așează pe frunze în parc,
până la prima ploaie, care-l duce
spre veșnicia unui abis de ocean
pentru purificare.
În oglinzile sparte ale valurilor
se mai zăresc uneori
visele rămase fără stăpâni.