agonia
deutsch

v3
 

agonia.net | Richtlinien | Mission Kontakt | Konto erstellen
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Artikel Gemeinschaften Wettbewerb Essay Multimedia Persönlich Gedicht Presse Prosa _QUOTE Drehbuch Spezial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Weitere Texte dieses Autors


Übersetzung dieses Textes
0

 Kommentare der Mitglieder


print e-mail
Leser: 2544 .



Despre oameni cu palmele negre
gedicht [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
von [amfitrion ]

2009-04-06  | [Text in der Originalsprache: romana]    | 




.1. / Fumez de 15 ani

Îmi place să fumez o țigara dimineața:
îmi place să-mi fumez prietenii,
iubitele, părinții,
(oamenii-n general)…

În buzunarul
cel mai apropiat de mâna stângă
stă mereu bricheta-n așteptare!

Am ochii uscați
și buzele uscate,
palmele-ncordate
și pasul grăbit!

“Pe ea am fumat-o,
pe el l-am fumat,
pe ea înca nu!”
Îmi voi face-o fereastră diseară
între două ore-ncărcate
și-o voi savura-mpreună
cu o cafea atât de amară…

.2. / Câini

La fel ca un câine legat
am două opțiuni:
să mă-nrăiesc
sau să mor!

Am lanțuri legate de gât,
altele-nfipte adânc sub umeri!

De patru zile
am început să-mi latru cuvintele,
și-am înteles
ce-nseamnă să devii
omenesc!

. 3. / 99%

Ce vă pot spune
despre oamenii cu palmele negre
este că au unghiile-ntoarse
-nspre carne!

Fiecare strângere de mână
doare-ngrozitor,
fiecare-atingere
e aspră și grea!

.4. / Mă hrănesc din străbuni

Trupurile părinților mei
au înflorit din carne,
au dat roadele pământului
muncit cu palme-nsângerate
de străbuni!

Azi din ei
se hrănesc negri șacali
cu ochi fulgerători.

De un singur deget
(ca de un sân matern)
m-am agățat și eu.

Mugurii miilor de ani
ne hrănesc pe toți:
… și pe noi cu colți.
… și pe noi cu blana neagră.
… și pe noi cu fulgere-n priviri!

.5. / Despre cum am ajuns să fiu mai tolerant

Trenul vine o dată pe an,
iar cu el aduce câte-un pasager
(cred că fiecare e simbolul unei calități!
sau a unei virtuți?!).

În stație s-au strâns sute, chiar mii,
iar legătura către lumea omenească nu mai vine;
între timp am invățat să fiu mai tolerant,
să plâng cu o lacrimă mai mult,
s-ascult cu un cuvânt mai mult
să vorbesc cu un cuvânt mai puțin,
în fiecare zi!

În curând va veni schimbul cu oameni,
atât de aglomerat încat nu voi putea urca
dacât pe scări, cu doar foarte puțini
dintre prietenii mei!

Îmi pare atât de rău că voi reveni în acet loc
doar peste inc-un an!


.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Eine virtuelle Heimstätte der Litaratur und Kunst poezii
poezii
poezii  Suche  Agonia.Net  

Bitte haben Sie Verständnis, dass Texte nur mit unserer Erlaubnis angezeigt werden können.
Copyright 1999-2003. agonia.net

E-mail | Vertraulichkeits- und Publikationspolitik

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!