Nu mai vreau niciodată
Să uit zâmbetul meu
ÃŽn sertar.
Þi-l voi dărui, todeauna
Iubite,
Sub formă de răsărit,
Sau ca pe un ursuleÈ›
De pluÈ™
Primit in dar.

N-am să mai fug din calea ta
Nicicând,
Scuzându-mă sau
Ascunzându-mă după nori
Îți voi ieși fericită în cale
Mereu,
Ca și când pe pământ
Am fi numai noi doi.

Iar florile primite în dar
De la tine,
Le voi lăsa să-mi
Mângâie tâmpla
Devreme în zori,
Știind că tu mă iubești
Prin petalele lor
Așa cum copii iubesc
Prin jocul lor,
Dansul fulgilor de nea
Ai fiecărei ninsori.

Iar când voi adormi
În brațe la tine,
Tu colindă-mi prin vise
Iubite,
Cum colindă păsări
Þări depărtate,
Îndrăgostite de cer
Cu vânt și flăcări de foc
Pe aripile lor,
desenate.