Dansator pe sârmă între două lumi
Legat la ochi de bunăvoie,
Împart senin parfum de minuni
Cu fiecare pas pus anevoie.

Aplauzele dintr-odată-s mute,
Sub banderola neagră aripile-mi cresc,
Visez cum te apropii și mă săruți pe frunte,
Iar eu pentru o clipă nu risc,ci doar iubesc.

Mă-mbat cu elixirul dorinței interzise,
Uitând desăvârșit încotro merg,de unde vin,
Dar tobele bat și tensiunea crește...
Vise și speranțe cu greu mă mai susțin.

O teamă adâncă îmi tremură talpa...
Echilibrul acesta ar putea fi perfect
De n-ar fi atât de subțire coarda
Și suportul plasei de sub ea defect.

Un pas și încă unul vine de la sine,
Trăiesc clipa aceasta la sublim
Pentru cel ce pleacă,pentru cel ce vine,
Dansatori pe sârma propriului destin.