Facerea




Plânsul înoadă norocul
Pe când alfa zâmbește.
Inimi și degete,
Clatină lesne universuri pereche...
Graba, rumegă praful mersului cosmic.
Se cutremură meleagurile pierzaniei
Și credința,
Jumătatea neașteptatelor dureri.

Încredere?
De regulă copilărie,
Returul dreptații,
Ocoliș necunoscutului...
Aripi planate
Străbat potecile gândului
Risipind tremurânde
Un vis al cuprinderii:
Sensul vieții fără nume,
Pradă asimetricului timp.