A sunat cineva!
Ce bine! De mult nu mai simtisem
Fiorul acela ciudat...

Alerg disperat si...
Si zgomot de geamuri sfaramate
De un vant rebel, hoinar,
In urechi imi rasar.

Las usa deschisa,
Siroaie de sange barbar
Incearca sa-mi sparga un ochi.

Intorc capul pentr-o secunda.
Sperand sa te zaresc ma sprijin de ficusul batran
Martorul atator tandreti.

Oftez, ma las prada uitarii.
Te regasesc sprijinita pe marginea mesei
In acelasi cadru obosit al suportului de amintiri!