Ploaie de toamna
ca si cum cerul ar avea ceva de spus
poate nestiutul priveghi
al unui inger rapus

ploaie de toamna
asculta-mi, iubito,
ploaia din plete…
sterge-mi sudoarea
saruturilor imperfecte…
asculta si tu
cum se tanguie mortii
de-acolo de sus
de parc-ar mai vrea
un pic trup
un culcus
un raspuns…

ploaie de toamna
tacuta si rece
pe fruntile noastre intinsa inutil
ca zeii pe fresce

ascult-o, iubito
cum ascult si eu…
poate cuiva ii e frica….
Poate lui Dumnezeu…