iubirea-i seva rădăcinilor ființei mele
face entuziasmul să circule prin trunchi,
soarele demiurg și-a lăsat amprenta pe piele,
emoții trandafirii aranjez într-un mănunchi.

ascult vocea munților, le contemplu măreția,
în murmurul izvoarelor liniștea îmi găsesc
visuri luminoase, ideale îmi sunt avuția,
în vremuri de restriște vreau să le înmulțesc.

pentru această lume am multă înțelegere,
Binele am să-l slujesc atât cât am să trăiesc,
să plămădesc speranțe este a mea alegere,
Cuvântul Creator cu toată forța îl păzesc.

la semnalele cerului sunt mereu atentă,
vreau să îi las timpului poetică amprentă.