E ziua, și timpul parcă tace,
Privind cum crești și te aduni,
În ochii tăi, o liniște preface
Copilul care-și căuta minuni.

Adolescență, vârstă între lumi,
Cu întrebări și visuri spulberate,
Cu dor de zbor și pași ce par să-adune
Drumuri care încă nu-s bătute toate.

Să ai curaj când lumea nu-nțelege
Tăcerile ce-ți cresc în piept, oftând,
Să nu te temi când totul se prelinge
Și glasul tău rămâne adânc și blând.

Păstrează-n tine focul ce aprinde
Tot ce-ai trăit, tot ce mai vrei să urci,
Și inima, oricât de greu se-ntinde,
Să nu renunți din cauza la frici.

E ziua ta — și nu e doar o dată,
E semn că ești, că încă poți schimba,
Că-n tine e o forță neînfricată,
Și-un sens ce se clădește-n a visa.