Prin floare trece tremur de tăcere
Miresmei văl e să nu se audă
Nici chiar privirea să nu-l bea zăludă
Ci doar în nări o întrupare cere.

Aşa şi tu, miroase pielea-ţi nudă
Şi ca un câine urma-ţi iau, muiere
Pe chip îţi văd corola de mistere
În sfera vecilor să mă includă.

Micuţă-n stat, ca în grădini zambilă
Tenebra mea cu sete luminezi
Şi foamea mea de tine e virilă.

Te-aştept în ale patimii livezi
Cu Măr muşcat şi fără nici o milă
Petale de păcat să desenezi.