Păcate plâng din oameni spre iertare
Şi Pruncul Mântuirea o promite
Ni-i existenţa cuibul de termite
Dar vântul izbăvirii bate tare.

Şi lacrimi Domnului mister permite
Neîntinate-n hâda căutare
Să crezi, atât, şi fără încetare
Cu ruga ta în oase ghemuite.

Eresul s-a cuprins sub stea pe lume
Şi-n noapte-nlocuieşte dulce vis
Hristos născut e spre-al răpune-anume.

În ţintirim mormânt mi s-a deschis
Femeia-n Coasă trai să mi se-nsume
Mai rabdă, duh când fi-va-n Paradis.