ci iarăși aplecat în pagini hâde
lichefiez cuvântul scos din mațe
penița de îndată să-l înhațe
să-i fie mumă, pe atât și gâde.

fiind păpuși, jucăm pe-a vieții ațe
și demonul destinului de râde
e că avem doar gânduri supurânde
ca niște bube învelite-n brațe.

prin tot meleagul iernii te mai sper
noroaiele de alb îmi umplu duhul
iar în odaie a-nghețat văzduhul
și bezna-i adiere de mister.

tu dragoste-n cerneală îmi enunți
prin ale nopții de mirare nunți.