agonia francais v3 |
Agonia.Net | Règles | Mission | Contact | Inscris-toi | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
![]()
agonia ![]()
■ Bleu, blanc, rouge ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2014-07-26 | [Ce texte devrait être lu en romana] |
Jocul de-a viața e doar un sens
pe care noi, muritorii nu-l știm. Ne trezim că zburăm peste lume și ochi pământești ne veghează. Dimineața ne rostogolește agale printre trecători, mâini prelungi ne așteaptă primul gângurit sau poate cuvinte îmblânzite in adăpost de sălcii. Mai târziu, când putem merge pe margini de stele, suntem lumini vii și o nostalgie ne sfârteca înlăuntrul. E semn că sufletul, păstrat prea la vedere și-a rănit colțurile. Într-un târziu, alunecăm orbecăind, mușcând cu dinți aprigi din după amiezele și serile ofilite ale trupurilor în care am fost. Și apoi totul e bine, aproape blajin de frumos. Nu mai sunt răni sângerânde și chipuri scofâlcite nu mai vin de niciunde. Totul piere cu nespusă uimire, trupurile noastre devin rug de veri sâlbatice, neâmblânzite pentru nimeni, eterne în adâncurile lor.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
La maison de la litérature | ![]() | |||||||
![]() |
La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politique de publication et confidetialité