Adormite zmeoaice, la ora aceasta nu dorm –
stau într-un vas de oțel și aștept să treacă:
El cu oștirile și cu toate Doamnele lui, să treacă
cu sabia ridicată deasupra fecioarelor
preafrumoase, preadrepte, preatinere, prea.

Din taina aceasta veți gusta doar puțin –
pâine și vin, atât cât să prindeți putere să se
dărâme castele, butoaie, orașe întregi.
La ora aceasta nu dorm, fiara mă prinde de gât
cu labele ei urâcioase, așa cum am scris
în capitolul șapte, rândul nouă, cartea întâi.

Așa cum am scris, salvarea nu vine o dată
cu luminoasele minți – salvarea nu vine nici când,
după o vărsare de sânge, moartea te prinde
moartă demult în șezlong. Deasupra izvoarelor,
toate Doamnele lui, îi vor aduce fiice și fii.

Adormite zmeoaice, care n-ați auzit acest
clopoțel, în somn am o viață cu El, foarte lungă
și grea. La ora aceasta nu dorm, stau într-un
vas de oțel și aștept să treacă: El cu toate
Doamnele lui, cu sabia ridicată deasupra celei
dintâi care, de secole-și spune – fiara din om.