Aș vrea acum să fug,
Departe să m-ascund,
Să mă feresc de tine.
Acum nu îmi e bine,
Căci tu m-ai ars pe rug
Și m-ai sacrificat.
Mă doare tot ce simt.
E dragostea amară ?
M-ai sărutat aseară.
Dorința m-a trădat.
Sunt ca un pictor care
Își pierde a lui muză,
Culoare și lumină,
Și liniște deplină.
Tăcerea e confuză.
Dar pictorul dispare.
Speranța reânvie
Când tu îmi dai trezirea
Am revenit la viață,
E soare, dimineață.
Așa a fost să fie.