MAMA

Ce ti-e mai drag intr-o viata de copil
Cand soarele supus obrajii-ti arde
Cand in nisip cu maini suave construiesti castel
Sau poate-un tort cu lumanari si scarisoare
Ori masinute si tunele stranii
Prin care ochiul de copil observa
O mana mica spre lumea de afara
Cand prin tunel privirea se cufunda
Sa vada ce se-nalta sub nisip
De-i lume noua sau vesnicul camin
E mama ta in asta clipa dulce
Ce te priveste cu sufletul deschis
Esti rodul dragostei din tinerete
Sau ceea ce numeste ea copil
Al ei ai fost, vei fi si esti si-acum
Nu-ti pare rau, nu ai de ce sa-ti para
Caci bland te striga pe-nserat din casa,
Ca joaca sa o lasi pe alta data
La masa sa te-asezi si sa-ti vorbeasca
Cu gandul sa-ntelegi ca te adora
Si-n pat s-astepti un somn placut
In timp ce povesteste de-mparati
Cum rai au fost si zmeii din trecut
Cum bunii crai palat aveau si avutie
Cum zane planuiau sa daruiasca
Somn dulce copilasilor de pe pamant
Si de balauri sa nu-ti fie frica
Caci te-ncalzesc in asternut.
Iar mama nu va fi uitata,
Cand mare esti si vezi ca esti stapan
Pe viata ta, pe rasuflare, pe-asternut?
Nu cred, caci mama e doar una
Nu doua sau mai multe imparatii
E mama ta ce din copilarie
Ti-a pus viata mai presus de-a ei
Nu poti sa uiti, nu ar fi drept
Ca-n trupul ei tu te-ai nascut
Ca-n viata ei ea a muncit
Camin sa ai, povesti si toate cele,
Nu o uita, sarut-o la plecare
Da-i semn de multumire si respect
La randul tau la fel vei fi si-ti pare
Ca dragostea de mama te-ncalzeste
Caci bucurii in inima sadeste
Si amintiri din viata de copil.
Nu e absurd sa vrei sa ai o mama
Absurd e s-o renegi la poarta ta
Cand stii ca ea e viata-ntreaga
Iubeste-o si-ocroteste visul tau
De-avea copii iubiti de soare
La randul lor parinte iti vor spune
Si binecuvantandu-i in lume vor pleca.