agonia
francais

v3
 

Agonia.Net | Règles | Mission Contact | Inscris-toi
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Article Communautés Concours Essai Multimédia Personnelles Poèmes Presse Prose _QUOTE Scénario Spécial

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 


Textes du même auteur


Traductions de ce texte
0

 Les commentaires des membres


print e-mail
Visualisations: 2429 .



Agonie
personnelles [ Journal ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
par [Caragea ]

2003-11-27  | [Ce texte devrait être lu en romana]    | 



Era lansarea celei de-a șaptea cărți, „Lumini desculțe”. Sala roșie, cu oglinzi imense și mult bronz pe lemnărie a „Uniunii Scriitorilor”, era plină. În această aulă mumifiantă, conservatoare a unor prezențe erudite și fantomatice, îngrămădea în sine aceeași adunătură a condeiului care mă marcase încă de la debut. Un critic marcant, câțiva poeți contemporani marilor clasici, doi trei diletanți, câteva tinere speranțe, mulți gură-cască, un stelaj de șampanie și pișcoturile alcătuiau ambiantul în care recenzorul cărții îmi elogia progenitura. „Ovidiu Caragea, un poet al cuvântului activ contemporan...”. Lumina ce cădea prin fereastra din spatele meu pe chipurile auditoriului, îmi permitea analiza absentă a plictisului general. Criticul își ascundea căscatul în semnele aprobatoare a capului, mijindu-și ochii.
Nu mai țin minte ce am vorbit. Câteva cuvinte, adresate impersonal. Au urmat aplauze furtunoase, dezamorțitoare, oftaturi de ușurare și autograful pe cartea gratuită. „Maestre, sunteți un superb!”. Mi-am ridicat ochii, figuri identice. „Cine este asta?” m-a întrebat din priviri nevastă-mea, geloasă, ce trona la aceeași masă prezedințială, în calitate de fan înrăit și susținător moral. „Nu știu” i-am răspuns din sprâncene, „...să mor eu dacă știu!”. Gesturi elegante, idolatrizante, de înmânare a volumului pentru dedicații, zâmbete largi. Deodată –în orice întâmplare există un „deodată” percutant- o carte îmi zboară prin față, căzând pe masă cu un „pleasc” aidoma sunetului unui clovn ce cade de la trapez. Un tânăr prea tânăr, îmi zâmbește din jumătate de gură. „Maestre, o iscălitură pentru agonie”. L-am străfulgerat și i-am scris: Impertinentului și tânărului meu cititor, Agonie

VA URMA

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii La maison de la litérature poezii
poezii
poezii  Recherche  Agonia.Net  

La reproduction de tout text appartenant au portal sans notre permission est strictement interdite.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politique de publication et confidetialité

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites! .