Mă întreb câteodata ce va fi maine?...va fi soare, vor fi ploi, furtuna, fulgere...toate acestea in acord perfect simbiotic cu starea mea spirituala.Ce va fi?
Sunt atat de sătul de minciuni, intrigâ si nefiintă.Sunt atât de sătul incât nu mă mai suport pe mine.Atunci cum să mă împac cu mine? Cum sa ma împac cu lumea ce mă înconjoară și mă învăluie în disperare?!?
Poate voi reuși să găsesc răspunsuri la toate cele ce mă frământă...dar nu acum, cu siguranță ...nu acum.
Oare cer atât de mult dacă vreau ca limita să nu mai fie limită...ca oceanul cunoașterii să-și deschida porțile infinite către mine?!?
Poate că da...și parcă am ajuns la capătul puterilor.Nu mă mai suport știind că sunt atât de mic și neglijat moral.



...gând,simțire,suflet
Toate ale mele comori în astă viata atât de scurtă.