îmi beau yerba maté încet
lumina își strecoară
aroma otrăvită în vitralii sîngerii
răsturnate orele nopții
ating aripile îngerilor
simetrii întunecate
ne strivesc umerii obsesiv
spre abisul acelorași insomnii

desfigurate amintiri
în albul calcinat al așternuturilor
își repetă ritualul
atingerilor noastre banale

tu doar
umbră sfîșiată
în legănarea hipnotică
a pendulei