Unii oameni nascuti intr-un anotimp cidat
sunt blestemati la Cuvant,iar Cuvantul
le schimba sufletul...
Ochii lor despica bucata de piatra
si stau de vorba cu chipul pietrei,
palmele lor ating copacii
si se prefac in frunze,
iar gandul,pentru ca are cele mai lungi aripi,
sta atarnat undeva intre cer si pamant.
Nimic din ei nu poate exista
in afara Cuvantului...
Cuvantul se naste din ranile lor,
el alina sufletele
si,
plamadit la ceas tainic, devine Poezie...