Neliniștea



Mi-am înmuiat palma in timp
Și am atins începutul unei dureri
De timp, pe măsura
Unei cruci răstignite în mine.


Am încetat să mai cred în Tine
Dar aripa Ta m-a trezit din nou
Și mintea mi-a fost răpită
De cuvântul și iubirea Ta.


Sufletul meu cel atins de timp
Alearga acum spre Tine,
Căci Tu ai fost cel ce odată
Þi-ai dat viața pentru mine.