În lumina palidă a unei lumânări,
ce ardea neîncetat pe masa din colțul camerei
conturul trupului tău se apropia de mine.
Am simțit cum m-a atins, fiori haotici
umblau prin tot corpul meu
m-ai cuprins în brațe…
m-ai sărutat.

De pe sâni-ți , bluza ta lunecă suav(…)

Precum un pictor amestecă două culori pe o planșetă,
noi devenisem două suflete într-o contopire de trupuri
lumânarea se stinse…
iar întunericul închițea șoapte de amor.

Încătușați unul în brațele celuilalt, am deschis ochii,
abia când dulcea dimineață se îngâna cu noaptea
deși soarele încă nu-și făcuse apariția în scenă.

Privirea ta a fost o rază a lui ce m-a mângâiat
Iar zâmbetul de pe buzele tale mi-a șoptit
“Bună dimineața!”