Mă primești în sala tronului,
purpuriu mă pudrez,
pereții cu tapet înflorat
se subțiază
devenind vitralii,
mă frâng la picioarele tale,
scotocesc prin faldurile
lipite de costumieră pe coapse.
O fetiță cu chibrituri nesocotind visul,
aduc memoria miresmelor în rândul întâi.
Curteni se ascut în suliți,
surâzi,
ai suflet de paj
în umbroasa armură.
Pe coif, înstelată,
urma mea de fecioară.