Îmi ling
restul de noapte
dintre degete,
degust sălbaticiunea virilității tale lumești.
Mă luminezi întreagă,
roșesc
și-mi slăbește vederea,
înfrunt zănateca lună cu rugii de mure
ce-mi cresc unde treci.
Rămân cu genunchii juliți
de miriști
scurse prin noi,
cad prima din măr,
am urme pe sân
de la ritualul în care mă frângi.
Scriu,
revărs
rând cu rând
implantul de tine,
cerbi boncănind.