Din volumul: Balladesque

baladă dragostei

hai, mai spune-mi povestea
încă o dată cu Lorelei
cea învinsă de vraja Toamnei
de iubire
a căzut printre ierburi
trupul ei măsurând Răsăritul
în palme i-ai cernut părul
plin de frunze negru ca sărutarea lunii

doi copii care au uitat
drumul spre casă
ce inocentă poveste
și cât de albastră noaptea din noi

cum a putut să plouă din nou
visele mele atunci au zburat
prin parc s-a lăsat întunericul
și frunzele și goale și umede
cu arome de vin prin ele
rămas de la ultima cină în doi

în parc m-ai adus
cu țipete de ciori
și glasul fetei acea Lorelei
de care-mi tot povestești
s-a făcut vânt și-a zburat

hm, ciudată poveste de doi
mai bine rămânem aici
singuri goi de povești
dar îmbracați de iubire