De ziua ta,


De ziua ta-ti dedic din suflet o sclipire,
Ce pe o foaie alba incearca sa se-nsire,
Se naste din iubirea ce nu prea vrea sa moara
Din amintiri ce-n noaptea alba mintea-mi impresoara.

Si zbor cu gandul iar la tine iubitul meu de ieri,
Si inima-mi suspina si-acum din nou te vreu
Dar tu alergi spre maine cu pasul mare, greu
Ca pentru tine in suflet nu mai exist doar eu.

Am existat odata cand lacrimi iti cadeau,
Cand ma vroiai aproape atunci cand nu eram.
Acum iar s-a dus totul in vesnicul apus,
Ce-n suflet ma raneste si-a mai rapit un vis.

As vrea sa-ti spun acum ca nu te-am inteles,
Ca misteriosii ai tai pasi si azi sunt fara sens,
Si sa ma ierti daca am gresit si-am judecat prea dur
Dar as fi vrut sa am aproape un suflet sincer, pur.


Dar lumea asta mare, ciudata si nebuna,
Alearga spre un rosu din negura din urma,
E universul tainic ce inca expandeaza,
Ce fara constiinta se metamorfozeaza.

O noua zi creaza si pasii mi-i indreapta,
Spre visul cel de maine,spre-o mai inalta treapta,
Si rasaritul iarasi va aparea din nori,
Si-mi va reda iubirea ce mi-am pierdut-o ieri.