Si ninge afara, iar frigul patrunde-mi la oase.
Din horn iese fumul pltind peste case.
Zaresc pe fereastra imaginea ta diafana.
Ma rog Tie, Doamne, nu fie o Fata Morgana!
Caci ninge afara.

Sar iute la usa, deschid si astept sa te vad,
Privirea in zare prin fulgii cei albi eu o pierd.
Cu fata-nrosita de gerul ce-ti sfasaie pielea,
Cu parul albit de albeata fulgilor de nea.
Caci ninge afara.

O frunza tarzie de plop se prelinge in curte,
Din hanul vecin se aud viorile surde.
Si focul troznind se aude-n camin.
Tu, poate te-astepti ca eu sa revin
Dar ninge afara.