Deschizând cartea ta te trezești la mal de ape
Mări cu mări în mări se duc nori de sus în văi coboară
Lutu-i lut și-n el se așează o mărgea de floare-albastră

Patimi absurde nu mă lasă seră de seară să dorm
Și-n jocul lor mă prind asemeni păpușii trasă de sfori
Timpul ne joacă feste ba este zi ba este noapte...
Iubirile se nasc și mor lăsând urme adânci
Suspinând - râzând - plângând treci prin vraja porții vieți

De ce oare nu'nțelegeți, eu vă sunt asemeni vouă
Răstignit intr-un apus atârnând ca un pendul
Peste tot ce nu mai este timpul joacă… feste