cred că dincolo de cuvinte
e o împărăție nisipoasă ca un deșert
și foarte fierbinte
acolo scorpionii și șerpii vărgați
ies noaptea să numere
câte boabe cuprind în afunda lor tăcere
toate dunele
de necuvinte scurse spre Niciodatănimic
tărâmul acela atât de meschin
și de vechi
încât au uitat de el dicționarele
și antropologic vorbind
în spirala noastră umană
înaintea cuvintelor nu-i mă gândesc
decât o rană
și un urlet sălbatic până azi scrijelit
în calciul de peșteră-al craniilor
dincolo de cuvinte mă repet
nu-i nimic
decât nisipul clepsidrei de ceață
ce curge deșertic spre Niciodatănimic
numărat și citit