Plimbare de seară




mă plimbam printre gîndurile mele,
acele gînduri vechi,pline de praf,
si îngălbenite de vreme.


m-am asezat pe o bancă
în mijlocul unui gînd...
mă uitam atent la apele albe
si mult prea adînci care mă inconjurau.


ai apărut dintre apele care uitau să mai fie albe
mă priveai,zîmbind,pluteai undeva,printre gînduri
si îmi spuneai:"e primăvară desi afară ninge
si zăpada atinge ferestrele de la mansardă"


rîdeam,am înteles atunci de ce praful pleca
de pe gîndurile mele;si,mai ales,de ce
am gînduri pline de verde si albastru marin.