nu-ți imagina că totul e terminat iubito
biblioteca de maci înfloriți n-o uit.
să nu fii umbră să nu te destrami
nu există depărtare pentru mine
apropiere pentru tine nu-i
oare cum pot alții să-nflorească
și noi mereu din frunze să fim făcuți?
nu s-a terminat totul iubito
chiar dacă nu înflorim precum zice lumea
eu tot la tine mă uit
de la marginea câmpului meu
tot ochi strălucitori și obraji îmbujorați voi vedea
mătase și diamante
în drumul tău spre mine
un pat nupțial din arderi pe rug ti-am făcut

Doamne, mie de ce nu mi-ai dat înger păzitor?
zice deodată omul
și urcă pe mine ca pe o treaptă oarecare