Pășesc pe pământul moale și umed al unui ținut străin
Având copaci umpluți cu frunze de pelin.
Arătând ca niște munți înfumurați,
Deseori de furtună sunt smulși și aruncați.

Acest loc părăsit îmi aduce aminte de trecut
Când printre copaci mă plimbam
Dar toate acestea au fost demult
Pe când slabe ecouri auzeam.

Timpul nimeni nu-l poate opri
Oricine ar vrea sau ar fi,
Totul a fost demult
Ca o amintire prin trecut.

Și părăsesc acest loc pentru totdeauna
O frumoasă pădure galbenă de aramă.
Căci timpul trece întruna
Las acest tărâm să doarmă.

Văd această lume de departe,din zare,
Scufundată într-o mare.
Iar acel ținut nu există,
În această viață lungă,tristă

Iar acum purced spre alt loc,
Protejat de vânt sau foc
Un loc în care nu am parte,
De cumplita moarte.