Ei se sărutau pe o margine de rai
Sau, poate, pe o margine a Ideii de Rai...

Pe lângă, nori plutinzi plângeau
Cu sufletele de ceață gâtuite de emoție
Sau, poate, cu sufletele gâtuite de Ideea de Emoție...

Hai să dansăm, iubito, spuse el
Sau, poate, spuse Ideea de El...

Nu, nu vom reuși, surâse ea
Sau, poate, surâse Ideea de Ea...

El, cu gest imperial, îi așternu alături cerul
Sau, poate, îi așternu Ideea de Cer...

Și, de atunci, s-au iubit până la adânci nemuriri
Sau, poate, până la Ideea de Adânci Nemuriri...

Rai, Emoție, El, Ea, Cer, Adânci Nemuriri...
O, sunt o poezie atât de înaltă...!
LÃCRIMEAZÃ ȘI PICTEAZÃ-MÃ!