Uscată curge liniștea în vene
Secunda bate lipsită de timp
Ochii fixează nesfârșit cerul
Drumul e lung fără stele

Poarta răsare orbitor în beznă
Deschide tăcută hotarul etern
Ascultător sufletul pășește vrăjit
Numără mut treptele infinite

Un muget sparge liniștea
Mâini ascuțite apucă și trag
Zgârie fierbinte urlând infernal
Căderea aprinde-ntuneric

Pământul înghite lăsând oase goale
Ascunde rânjetul înghețat
Ceasul tremură inutil
ÃŽntors la etern timpul dispare

Trezește-te....trezește-te.... e doar un coșmar
Ochii tremură privind în gol
Ce e?... Cine?....Ce?
Va fi mai încolo......va fi...
A fi nu va mai fi
Deocamdată e bine