gând adulmecând clipa
viață înjunghiată de
tăcere
atârnată de marginea
abisului
alunecăm pe panta
visului ca
pe buza întunericului
ne prăbușim în noi
ca o piatră
aruncată în apă
mă arunc și eu
în brațele nopții și
fugăresc visul
pe cărările minții.