Mergeam ţinându-ne de mână printre bodegile din Gara de Nord,
printre bagajele uitate în mijlocul drumului,
holbându-ne tăcuţi la furnicarul de oameni
grăbiţi
şi extrem de preocupaţi să ne ocolească, sau chiar
să ne sară.
– Tati, hai să vedem muzeul cu trenuleţe iar la muzeu
eu am adormit într-un vagon de clasa a treia
cu banchete din lemn
în timp ce imagini cu păduri şi câmpii se perindau cu patruzeci de kilometri la oră
pe o imitaţie de fereastră tip ecran
LCD.

Am adormit şi acum dar m-a trezit ropotul fierului
încins
hurducănitul
ca de marfar, ţipătul de sirenă şi mi-am amintit

- În salon !
Pe ăsta du-l în salon şi ai grijă la rampă
ca să nu i se desfacă şi de data asta
branula!