lui Radu Gyr
Mai este mult, Doamne, până la cer?
Când îngerii Tăi caută cuvinte ascunse-n rime
Și-ntru-un atent veghează neprătrunsul ager,
Când tandru își notează, sublimul efemer,
Subliniindu-mi ritmul și stilul ascuns din mine
Mai este mult, Doamne, până la cer?
Am început secvențele, de umbre, să le disper
Când cad rebel ca lauri-n mulțime,
A început și gândul auster
Să mă acuze grabnic de ciublime,
Sau acuzându-mi versul de-un simplu adulter
Mai este mult, Doamne, până la Tine?
Mai este mult, Doamne ,până la cer?