Zbor în lateral pe-un val de apă caldă și curată,
într-un praf albastru sclipind a infinit
rapid, rapid spre drag miros de tine
ca și cum nu am călătorit pe mii de drumuri
căutând cu privirea acele aripi de mătase,
spărgând cerul c-o piatră rece de dor;
of… dragele stele! te văd printre ele
și scurte-s mâinile mele pentru degetul ce se va scurge
pe trupul tremurând ce m-a învelit în culoare
pe acest tărâm cunoscut în care poate mă voi pierde
ținut în brațe de respirația ta
și nu știu ce voi face, căci camera se învârte,
dar tu, dragă, ești a mea