Sunt aproape de Eminescu
Stau chiar sub teiul lui preferat,
Lângă Ciprian Porumbescu,
ÃŽntr-un noiembrie pe-nserat!

Veronica Micle privește…
Frumoasă, parcul ruginit,
Statuia ei parcă grăiește…
Departe-i de poetul iubit!

Teiul florile și-a scuturat
Și mantia de frunze toată,
Eminescu mult s-a bucurat,
Privind cu ochi senini spre poartă!

Dar găsesc câteva semințe
Presărate de tei pe pământ,
Câte și câte umilințe
Voi duce cu mine în mormânt?

Le voi pune într-un sol fertil,
Pentru a dispersa iubire,
Devenind în timp tot mai umil,
Scăldându-mă în nemurire!
Artangel,
Iași,
02.11.2017